Identifica fenomenul reprezentat

Slideshare uses cookies to improve functionality and performance, and to provide you with relevant advertising.

Psihologie: Activitate recapitulativă - rezolvarea unui subiect de examen

If you continue browsing the site, you agree to the use of cookies on this website. See our User Agreement and Privacy Policy.

Drilling casagrande c8

See our Privacy Policy and User Agreement for details. Published on Oct 19, SlideShare Explore Search You. Submit Search. Home Explore. Successfully reported this slideshow.

We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime. Upcoming SlideShare. Like this presentation? Why not share! Embed Size px.

Xxr 527 16x8

Start on. Show related SlideShares at end. WordPress Shortcode. Gigi Banica Follow. Full Name Comment goes here.Pedagogul si sociologul francez E.

Marginalizare si excluziune sociala

Durkheim, concepea educatia ca fiind o actiune care este exercitata de catre generatiile adulte asupra acelor care nu sunt inca mature pentru viata sociala si care are ca obiect sa trezeasca si sa dezvolte in copil un anumit numar de stari fizice, intelectuale si morale, pe care le reclama de la el atat societatea politica in ansamblul ei cat si mediul spiritual caruia ele ii este destinat in mod particular.

Schleiermacher analizand-o intr-un mod functionalist arata faptul ca educatia este procesualitatea influentarii generatiei tinere, aceasta trebuind sa fie astfel intocmita, incat tinerimea sa devina apta de a intra in societate si totodata sa fie in stare de a intreprinde cu putere reformele pe care le vede necesare.

Valorizand-o, pedagogul roman Ion Gavanescul, accentua aceasta modalitate specifica de influentare intentionata, deoarece: a educa inseamna a exercita constient si inconstient, cu plan si cu metoda, o inraurire asupra omului, in scopul de a forma din el un izvor statornic de fericire si pentru societate, si pentru el insusi. Educatia formala, educatia nonformala si educatia informala sunt parte integranta si se interconditioneaza cu educatia permanenta.

Analizand in mod general educatia, Ioan Bontas a stabilit cateva caracteristici ale acesteia sub forma:. Educatia umana prin actul de invatare nu este un proces instinctual, un act de imitare mecanica a experientei generatiilor anterioare, astfel ca nu se poate identifica educatia omului cu cresterea si evolutia animalelor si a altor vietuitoare.

Educatia si invatarea sunt procese specific umane ce apartin numai omului. Acestea sunt procese constiente, intentionate cu un anumit scop, obiective, cu o anumita finalitateactive si interactive, care produc numeroase achizitii in planurile formativ si informativ, ceea ce constituie factorii esentiali ai dezvoltarii personalitatii.

Filosoful si pedagogul francez Jean Jacques Rousseau sustine: plantele se dezvolta prin cultivare, in timp ce omul se formeaza prin educatie. Antonesei Paiedia. Fundamentele culturale ale educatiei, Educatia se realizeaza in stransa legatura cu relatiile interumane, cu relatiile sociale, cu mediul social in general, acestea avand influente asupra orientarilor, continuturilor si modului de desfasurare a educatiei, atat sub aspectul ei informal cat si formal.

De aici reiese caracterul social al educatiei. Caracterul istoric este determinat de faptul ca educatia se dezvolta odata cu istoria societatii, fiind influentata de conditiile si realizarile concrete ale fiecarei etape istorice.

Influentata de conditiile social-istorice, educatia ca fenomen pedagogic, si-a conturat propriile ei acumulari, continuturi si strategii specifice, care la randul lor au influentat si influenteaza, in anumite limite, dezvoltarea istorico-sociala.

Educatia si pedagogiape de o parte, studiaza si dezvolta traditiile si realizarile de tip national in domeniul educatiei si invatamantului, iar pe de alta parte, educatia si pedagogia unei natiuni studiaza si adapteaza in mod creator realizarile valoroase ale altor popoare si, in acelasi timp, ofera acestora propriile realizari, dovedind prin aceasta caracterul ei universal.

Indiferent de formele educatiei: intelectuala, morala si religioasa, estetica, de integrare socio-profesionala, permanenta sau de noile forme de educatie: pentru pace, ecologica, s. Din punct de vedere teoretic, educabilitatea reprezinta o categorie pedagogica fundamentala care exprima puterea sau ponderea educatiei in dezvoltarea personalitatii. Sub raport functional-educativ, educabilitatea reprezinta capacitatea specifica a psihicului uman de a se modela structural si informational sub influenta agentilor educationali si sociali.

Ceea ce defineste fiinta umana din punctul de vedere al educabilitatii, consta in faptul ca omul, dezvoltarea sa ca personalitate, este in primul rand produs al modelarii socio-culturale, indeosebi educationale. Sub influenta factorilor socio-educationali, omul se modeleaza structural si informational, transformandu-se treptat in fiinta umana, cu personalitate, care se caracterizeaza prin limbaj articulat, gandire logica, intentionalitate, afectivitate superioara si vointa, fapt care il deosebeste esential de lumea animala.

Personalitatea reprezinta asadar un ansamblu unitar, integral si dinamic de insusiri, procese si structuri psihofiziologice si psiho-sociale care diferentiaza modul de conduita al unui om in raport cu altii, asigurandu-i o adaptare originala la mediu, strans legata de o activitate constienta si eficienta.

Dezvoltarea fiintei umane ca personalitate este un proces ce se desfasoara in concordanta cu legea automiscarii universale, adica al succesiunii modificarilor stadiale ireversibile sub raport structural si informational, parcurgand drumul evolutiei de la simplu la complex, de la inferior la superior. Dezvoltarea fiintei umane se realizeaza atat ca etapa de crestere, care este o evolutie in principal cantitativa, cat si ca etapa de maturizare, care este in principal o evolutie calitativa, asa cum ar fi de exemplu trecerea de la structura infantila la structura adulta a personalitatii.

Intre cele doua etape: de crestere si de maturizare, exista relatii de interactiune, in sensul ca elementele maturizarii sunt pregatite in timpul cresterii, maturizarea perfectand elementele cresterii.

Dezvoltarea fiintei umane ca evolutie calitativa complexa de crestere si maturizare este privita in perspectiva filogenetica si ontogenetica. Filogenetic, dezvoltarea fiintei umane este influentata de evolutia generatiilor anterioare prin intermediul ereditatii.

Ontogenetic, dezvoltarea omului, indeosebi ca personalitate, este influentata de evolutia sa in timpul vietii individuale, de la nastere pana la moarte. Intre cele doua perspective ale dezvoltarii umane exista interactiune, astfel ca posibilitatile perspectivei filogenetice sunt prezente si actioneaza in perspectiva ontogenetica, integrandu-se, atenuandu-se sau perfectandu-se, iar posibilitatile perspectivei ontogenetice se amplifica, contribuind la dezvoltarea personalitatii si, in acelasi timp, de-a lungul generatiilor, se integreaza sau se modifica posibilitatile filogenetice ale ereditatii.

Dezvoltarea psihica se realizeaza in stadii care inglobeaza totalitatea modificarilor care se produc in cadrul diferitelor componente psihice si a relatiilor dintre ele.

Fiecare stadiu se delimiteaza astfel printr-un anumit nivel de organizare a capacitatilor intelectuale, volitionale, afective, a particularitatilor constiintei si personalitatii copilului.

Dupa opinia lui Piaget si a colaboratorilor sai, dezvoltarea psihica apare ca o succesiune de stadii, care sunt determinate in primul rand din interior, ca urmare a procesului de maturizare, a unor legi interne de evolutie si in mai mica masura, uneori independent de conditiile de mediu.

Stadiile se succed dupa o logica interna, determinata de factorii bio-fizici, factorii externi, printre care si educatia, avand doar rol favorizant in evolutia si succesiunea acestor stadii. Parerea lui Bruner si a colaboratorilor sai se afla la polul opus. Dupa acestia mecanismul dezvoltarii este determinat in cea mai mare masura de factorii externi, cultura societatii in care includem si educatia. Procesul de dezvoltare este vazut in dependenta directa de actiunea factorilor educativi, de sistemul de valori al societatii, de scopurile educative pe care societatea si le fixeaza potrivit nivelului sau tehnico-economic si cultural, de metodele de predare folosite.

identifica fenomenul reprezentat

Stoica Marin, op. In functie de activitatea dominanta, de trasaturile diferitelor componente psihice si de structura de ansamblu, fiecarui stadiu ii corespunde o perioada determinanta in viata individului. Astfel au fost delimitate urmatoarele stadii cf.Slideshare uses cookies to improve functionality and performance, and to provide you with relevant advertising. If you continue browsing the site, you agree to the use of cookies on this website.

See our User Agreement and Privacy Policy. See our Privacy Policy and User Agreement for details. Published on Sep 28, SlideShare Explore Search You. Submit Search. Home Explore. Successfully reported this slideshow. We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime. Upcoming SlideShare.

Like this document? Why not share! Embed Size px. Start on.

identifica fenomenul reprezentat

Show related SlideShares at end. WordPress Shortcode. Published in: Law. Full Name Comment goes here. Are you sure you want to Yes No. Andreea Ipate at Ministerul Afacerilor Interne. Ana Boghean. Cristi Mutruk. Ti Na.

identifica fenomenul reprezentat

Stamati Dina. No Downloads.Having as a central point of attraction Daesh, and also other terrorist organizations in the region such as Al Nusra Front, a structure affiliated to Al Qaedatens of thousands of fighters from different regions on the globe have traveled to Iraq and Syria to attend jihad. Known as foreign fighters, they became the majority in some regions, outnumbering the domestic Daesh component Syrians and Iraqis.

Although the vast majority of foreign fighters who are fighting in Syria and Iraq are from the region North Africa — Tunisia, Libya, Morocco, the Middle East — Jordan, Saudi Arabia, Yemen or Asia — Caucasus, Uzbekistan, Pakistanfrom the point of view of the Romanian intelligence community, the fighters from Europe are the relevant ones.

Their number is very difficult to estimate; typically circulated figures are ranging between and people in Our country has been and continues to be a transit area, but the risks that some people just passing, might try to commit a terrorist attack in Romania against certain targets of interest cannot be excluded.

Abstract Having as a central point of attraction Daesh, and also other terrorist organizations in the region such as Al Nusra Front, a structure affiliated to Al Qaedatens of thousands of fighters from different regions on the globe have traveled to Iraq and Syria to attend jihad.

Pin it. Tag-uri al nusra al-qaida daesh foreign fighters irak jihad siria. Vezi articol.To browse Academia. Skip to main content. Log In Sign Up.

identifica fenomenul reprezentat

Download Free PDF. Strategiile didactice moderne si invatarea eficienta a geografiei - Editura Eurostampa. Strategiile didactice moderne si invatarea eficienta a geografiei - Editura Eurostampa Iancu - Consta Download PDF. A short summary of this paper.

CULTURA DE SECURITATE şi FENOMENUL FAKE NEWS

Idealul este reprezentat iconografic prin "personalitatea alfa" sau "omul de succes". Aplicarea experimentului; 9.

Portal 09/ 09 significado

Acest grup de strategii presupune combinarea mai multor tipuri elementare. Aceasta se face, practc, prin reorganizarea materiei. Adept al viziuni triontice a peroanei umane, antropologul S. Se poate folosi metoda studiului de caz. Aplicarea acestui principiu presupune un demers didactic euristicdeductiv. Psihologi ca Jean Piaget, L. Pamfil, S. Este vorba de: film, televiziune, radio, casete audio-video, discuri audio, diapozitive.

Clasa C 5, Un astfel de item a fost II. Iancu C. Polirom, p. Daca da, care? Realizarea concluziilor.Orice definitie a conceptului de sine apeleaza implicit sau explicit la schemele cognitive si la procesul atribuirii. Modul in care se autopercepe un individ, cum isi organizeaza informatiile stocate in memorie despre propria persoana, atribuindu-si anumite trasaturi este sinele.

Sinele in scheme cognitive Dupa o teorie a lui Markus sinele se formeaza prin asocierea unor retele de informatie despre noi insine. Markus a diferentiat cateva modele de sine in asocierea acestor retele.

Avem astfel, indivizi:. Acestia sunt preocupati de cateva aspecte particular referitoare la ei insisi provenite din anumite scheme. Ei isi vor reprezenta sinele dupa acestea. Un exemplu in acest sens este autoreprezentarea data de schemele insusite din tipurile zodiacale. Stereotipurile de gen au condus insa totdeauna la constructia sinelui, prin scheme stereotipic masculine sau scheme stereotipic feminine.

Asumarea masculinitatii sau feminitatii are o importanta covarsitoare pentru modul in care acesti indivizi se percep ei insisi. Sunt opusul celor dintai - fara un set sudat de scheme legate de masculinitate sau feminitate, cei efectiv neutri fata de apartenenta lor la gen. Setul lor de autoreprezentari este corelat cu schemele legate de masculinitate sau feminitate dar combina insusiri intelese ca atribuiri specifice unui gen sau altul. Preluind aceste teorii, Breckler et al. In unele imprejurari, afirma acestia, individul are scheme foarte clare despre sine si relatia sa cu o anumita atitudine, comportament, norma, valoare etc, in altele nu.

Toate acestea depind de o axa valorica proprie dar si de intamplare, eveniment, moment de viata, context socio-politic etc. In aceeasi comunitate, spre exemplu, unii apreciaza deosebit pescuitul, in schemele despre sine incluzand si aceasta placere iar altii deloc.

Numarul schemelor de sine este relativ mare. Linville considera aspectul benefic prin functionarea lor asemanatoare unui tampon de protectie a sinelui prin aceea ca limiteaza lezarea persoanei de catre evenimentele de viata negative.

Daca individul primeste o lovitura puternica prin esecul intr-un domeniu valorizant pentru sinele sau, se va concentra pe alte scheme.

Schemele de sine si aspiratiile. In acest raport, Higgins a sustinut existenta simultana a trei tipuri de scheme despre sine:. Esecul in rezolvarea prapastiei dintre sinele actual si sinele ideal produce dezamagire, iar cel dintre sinele actual si sinele dezirabil cauzeaza anxietate. Discrepantele dintre cele trei tipuri de sine pot fi grave, producand perturbari psihice de la scaderea stimei de sine la psihoze si nevroze.

Discrepantele dintre acestea pot fi reduse prin cultivarea motivatiei pentru schimbare. O viziune umanista asupra sinelui propune Rogersconsiderandu-l dependent de conditiile de valoare interiorizate. Conceptul de sine al unei persoane ia nastere din interactiunile cu alti oameni si ar fi necesar ca individul sa primeasca de la ceilalti o recompensa pozitiva neconditionata.

Daca o primeste, sinele ideal si sinele actual sunt mai apropiate. Daca nu, apare si se dezvolta teama de a nu primi aprobarea celorlalti cu rezultatul unei aprecieri de sine scazute.

Persimmon chalky texture

Exemplificand-i teoria, reamintim exemplul schemelor pe care sunt construite povestile: cei buni inving si isi primesc rasplata, cei rai sunt pierduti sau pedepsiti. In viata de toate zilele, daca individul care mizeaza si actioneaza pe schemele valorizate pozitiv si nu este recompensat se produc efecte negative in planul autoreprezentarii.

In aceasta valoare umanista asupra sinelui, Rogers a oferit terapia centrata pe client in practicile psihoterapeutice. In acest caz, clientii se exploreaza pe sine fara ca terapeutul sa le ghideze gandirea sau comportamentele dupa modele prestabilite. Sinele si atribuirea. Bema emis o teorie a autoperceptiei care postuleaza ca nu exista diferente esentiale intre judecatile provenind din autoatribuire si atribuirile de caracter pe care le facem la adresa personalitatii altora.

Inferentele pe care le facem cu referire la locusul intern al unei cauze in atribuirea unor trasaturi de caracter ca si cauza a unor comportamente sunt valabile si in autorepreznetarea sinelui. Spre exemplu, deprinderea de a face sport e corelata cu cauza unor trasaturi de caracter precum tenacitatea si in conceptia despre sinele propriu si despre sinele celoralti.

Teoria lui Bem are implicatii foarte puternice pentru motivatie. Putem desfasura o activitate la presiunile exterioare ale celorlalti sau pentru ca ne place. In ultimul caz motivatia creste, in primul este redusa.Marginalizare si excluziune sociala. Capitolul de fata urmareste sa puncteze semnificatiile conceptelor de marginalizare si excluziune sociala in contextul fenomenului de cersit.

Fiind legat intr-o anumita masura de starea de saracie, si intrecand limitele unor norme stabilite de societate, fenomenul de cersit se confrunta adesea cu o atitudine de respingere din partea societatii, intrucat cersetoria iese din gama de comportamente considerate normale intr-o societate.

Atat conceptul de marginalizare, cat si cel de excluziune sociale pot fi considerate doua mari efecte dar si cauze ale saracie, astfel indivizii care sunt saraci pot fi marginalizati si exclusi social de catre societatea in care traiesc, iar indivizii care se simt exclusi social sau marginalizati, pot resimti un anumit grad de saracie subiectiva sau nu.

Totusi intre cele doua concepte exista diferente. Mai tarziu a devenit cunoscut, in special in America Latina, nu ca o eticheta pentru imigrantii din tarile dezvoltate, ci pentru oamenii care traiau in tarile in curs de dezvoltare care esueaza in participarea la trecerea economica, politica si culturala a modernitatii Hartley, Modernitatea constituie un fenomen care subordoneaza diferentele de status si cultura ale indivizilor din mediul rural si saracilor din mediul urban, care nu au asimilat schimbarile formale din economie, politica si sistemul social.

Recent, termenul de marginalizare a fost in mod larg suprapus celui de excluziune. Pe de-o parte, marginalizarea apare adesea ca un sinonim pentru saracia cronica, extrema sau pentru termenul de excluziune sociala, si uneori poate fi dificil sa distingem intre aceste concepte. Marginalizarea presupune in mod clar o indepartate, o excludere.

Marginalizand oameni, facem din start o discriminare, neacordandu-le aceleasi sanse ca celorlati. Majoritatea cersetorilor sunt etichetati in primul rand de societate ca fiind devianti, incalcand anumite norme, si, in al doilea rand, sunt exclusi social de catre membrii societatii, fie din cauza celor care cersesc cei care si-au croit acest mod de viatafie din cauza prejudecatilor despre ei.

Dupa cum ziceam mai sus, marginalizarea este strans legata de termenul de excluziune sociala. Exista insa cateva afirmatii ce apar cu predilectie in majoritatea acestor lucrari: faptul ca excluziunea sociala este un termen ambiguu, un produs ideologic masurat in prea multe moduri, si ca este mai relativ decat multe alte concepte substitut.

In plus, unii cercetatori sustin ca saracia poate fi masurata multidimensional si, totodata, poate fi analizata ca proces de saracire.

Conceptul de excluziune sociala poate fi interpretat intr-un mod larg si totodata radical. El poate sugera ca lipsa resurselor tinde sa excluda persoana de la tipuri normale de interactiune sociala. Poate sugera faptul ca relatiile sociale afecteaza veniturile indivizilor. Excluziunea sociala poate de asemenea sa ne sugereze ca genul, rasismul, homofobia, dizabilitatile, varsta, lipsa de cultura si capital social sunt forme importante de excluziune Gough,p. Gough sustine ca un individ poate sa treaca prin mai multe faze care desemneaza starea de saracie a lui.

Pentru inceput, este important sa stabilim modul in care cele doua concepte sunt interrelationate. Literatura referitoare la saracia cronica sublineaza faptul ca, mai mult decat oricare tip de saracie, cea persistenta este strans legata de excluziunea sociala. Mai mult decat severitatea saraciei, perioada traita in saracie pare sa abia un impact puternic asupra altor dimensiuni somaj, sanatate etc.

Putem identifica patru dimensiuni larg utilizate ale excluziunii sociale: excluziunea de pe piata muncii, excluziunea de la locuire decenta, excluziunea de la bunuri durabile, excluziunea de la educatie si excluziunea de la sanatate Dragomir, Daca ar fi sa corelam ideea de marginalizare sau excluziune sociala cu fenomenul cersetoriei, am putea observa faptul ca indivizii care cersesc sunt adesea marginalizati de catre societatea in care traiesc, in primul rand datorita faptului ca incalca anumite norme.

Trecand peste ideea cadrului normativ, in categoria celor care cersesc exista diferiti indivizi, unii fiind mai mult sau mai putin exclusi social de catre celelalte clase sociale.


thoughts on “Identifica fenomenul reprezentat”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *